Pasaj nou din roman – episodul XV

EPISODUL XV
Killer
Ziua era aproape pe sfârşite. Mergea agale pe străduţa îngustă, tărăgănându-şi picioarele. Încerca să păşească cât mai încet posibil, lungind astfel drumul spre casă. Şi-ar fi dorit ca măcar de data aceasta s-o găsească într-o pasă mai bună, sau şi mai bine, adormită!
Astfel ar fi intrat tiptil, şi-ar fi lăsat ghetuţele la intrare, apoi ar fi mers până în camera lui unde ar fi lăsat ghiozdănelul şi s-ar fi pregătit liniştit de culcare, nu înainte însă de a-şi fi proptit tacticos un scaun în mânerul uşii făcând astfel imposibilă intrarea oricui ar fi dorit să-i strice somnul.
Se plimba deja de ore bune. Îşi luă la revedere de la colegii care aleseseră varianta uşoară, aceea de a călători cu autobuzul, care îi făceau cu mâna bucuroşi şi nerăbdători să ajungă acasă şi să inspecteze probabil bucătăria plină cu bunătăţi a mamelor lor!
În ciuda faptului că alesese cel mai lung drum cu putinţă, pe care îl parcurgea întotdeauna pe jos, se apropia şi acesta de final. Îşi simţea stomacul neliniştit din cauza foamei ce se intesifica şi alese să se oprească în faţa casei şi să mănânce liniştit din sandvich-ul pe care il primise la şcoală pentru masa de prânz.
Din locul în care stătea putea observa că nu era nicio lumină aprinsă în locuinţă şi se mai relaxă. Prinse curaj şi începu să păşească în interior, mototolind ambalajul de la sandvich în mana lui fragilă.
Lumina difuză îi permitea să se descurce prin cameră fără să apeleze la bec. De cum a intrat, dezordinea cu care era obişnuit şi aerul închis al încăperii l-au izbit în faţă.
Cutiile goale de bere de pe măsuţă împreună cu sticla de wishkey pe jumătate goală, îi indicau că mama lui avuse parte de încă o după amiză „plină”.
O zări tolănită pe canapea, dormind cu gura întredeschisă, înconjurată de ambalaje de snacksuri şi prostii care pot fi mâncate rapid şi care nu necesită preparare sau alt efort suplimentar.
Într-un fel era mulţumit că nu a mai avut parte de întâmpinarea „călduroasă” cu care îl aştepta uneori. Merse în cameră şi se pregăti de culcare.

–––––––––––––––––––––––––-
Zilele treceau şi nimic nu se schimba în bine. Situaţia se înrăutăţea tot mai mult, până ce într-o zi starea mamei lui a atins apogeul şi vecinii auzind zgomote, au alertat autorităţile, care l-au salvat de la pieire.
Faptul că nu avuse ocazia să-şi cunoască tatăl îl bântuia mereu şi un gol se forma în sufletul său fraged de copil. Traiul cu mama lui se transformase într-un chin. Când aceasta şi-a pierdut jobul şi s-a văzut înglodată în datorii, fără niciun sprijin şi cu un copil mic pentru care trebuia să fie şi tată şi mamă, s-a declanşat totul. Îl făcea să se simtă vinovat pentru neputinţa ei de a se descurca în viaţă, pentru faptul că nu putea să-i ofere ce avea nevoie pentru a creşte şi pentru a avea o viaţă cât de cât decentă. Îl vedea ca pe o greşeală a tinereţii, ca pe o piedică în viaţa ei şi nu ezita să-i spună ce gândea despre el.
După ce soţul a părăsit-o, pentru altcineva, pe când băiatul avea aproape 2 ani, femeia a căzut într-o depresie adâncă care i-a cauzat pierderea locului de muncă şi i-a alterat relaţia cu toţi cunoscuţii. Aşa a început să găsească alinare în sticlele cu tărie, părându-i-se că lumea era mai bună când se afla sub influenţa alcoolului. În scurt timp a devenit dependentă de licoarea care o făcea să se simtă mai bine dar incapabilă să se mai ocupe de băiat sau de propria persoană.
Au existat şi câteva momente lucide, în care s-a înscris din proprie iniţiativă la dezalcoolizare, dar în scurt timp s-a reîntors la vechiul obicei, până când într-o zi a renunţat definitiv la ajutor.
Într-una din zile, vecinii au fost alertaţi de ţipetele îngrozite ale copilului.
Autorităţile au constatat gravitatea situaţiei şi au decăzut-o pe femeie din drepturi. Băiatul a ajuns pe mâna statului, unde s-a acomodat destul de rapid. A înţeles ce avea de făcut şi s-a conformat, mulţumit că a scăpat de calvar. Însă nimeni nu ştia că răul îşi făcuse deja culcuş în trupul său plăpând.
Au început să apară coşmarurile şi statea de anxietate. Devenea tot mai neliniştit mai ales când era nevoit să fie în aceeaşi încăpere cu o persoană de sex feminin.
Curând şi-a dat seama că nu era în interesul său să atragă atenţia, oricât de rău i-ar fi făcut apropierea unei femei. Scopul lui devenise acela de a se afla printre norocoşii care erau aleşi de către familiile adoptive. Ştia cum să se poarte, ce să vorbească, cum să facă impresie.
Reuşea foarte bine să ascundă trăirile interioare de cei din instituţie şi în scurt timp disimularea a devenit a doua lui natură.
Anii se scurgeau, timpul zbura, frustrările se adunau. Familia adoptivă nu venea. A suportat însă cu stoicism durerea, ajutat şi de tatăl său, ale cărui „apariţii” deveniseră ceva regulat, cu care se „sfătuia” şi se menţinea pe linia de plutire.
Într-o zi a primit vestea că orfelinatul nu-l mai putea ţine. Atinsese vârsta limită. Primi vestea cu un uşor entuziasm amestecat cu teamă. Îl încânta desigur lumea, necunoscutul dar în aceeaşi măsură era conştient că viaţa lui urma să se schimbe definitiv.
Mai prinse puţin curaj când află că unul din asistenţii sociali aranjase deja cu o cunoştinţă, angajarea lui. Era un loc bun, într-un domeniu competitiv şi palpitant.
Ulterior află că avea să fie asistentul directorului general al unei firme de top din domeniul imobiliar. Asta însemna călătorie, aventură, libertate dar şi multă muncă.
Timpul a trecut şi adolescentul timid, a devenit acum un binecunoscut om de afaceri, aflat în interiorul unei companii influente. S-a apropiat foarte mult de seful său, un bărbat impunător, bogat, cu mulţi ani de experienţă în spate, dar cu un mare regret: acela de a avea un fiu, un moştenitor de sex masculin căruia să-i lase frâiele afacerii si care să-i ducă mai departe numele, un băiat capabil şi potent, calităţi pe care le vedea în asistentul său.
Vârsta înaintată şi boala l-au determinat să-şi revizuiască testamentul. Acesta i-a lăsat asistentului ca moştenire, o parte din acţiunile firmei, restul revenindu-i moştenitoarei directe, unicei sale fiice.
Rămânând veşnic recunoscător şefului său, în câţiva ani a ridicat numele companiei la cel mai înalt nivel din piaţa de profil şi a făcut concurenţa să se teamă de un posibil faliment, pentru că nu era loc pentru doi titani în acea zonă.
În tot acest timp, demonii săi interiori nu l-au părăsit, ci au căpătat contur, hrăniţi de faima şi puterea de care se bucura trupul pe care îl „locuiau”.
Bărbatul şi-a dat seama că nu era nimic imposibil pentru el şi a continuat să-şi hrănească ego-ul.
Lucrurile au evoluat într-atât încât simpla suferinţă pe care o provoca unei femei, îl stârnea, îl excita, îi oferea o exaltare ca nimic altceva. De aici până la crimă nu mai fost decât un pas. Femei avea la discreţie, precum şi slujitori devotaţi care să facă „curat” în urma lui.
Prima crimă s-a petrecut chiar într-o cameră de hotel, unde după o şedinţă şi negocieri dificile dar câştigate până la urmă tot de el, a chemat o damă de companie.
Escorta de lux, o profesionistă în domeniul ei, a venit hotărâtă şi pusă pe treabă, decisă să-şi câştige şi ultimul bănuţ.
Totuşi bărbatul, era încordat şi nu reuşea să se lase pradă farmecelor ei. Singura dată în care s-a dovedit receptiv a fost când aceasta a mimat o scenă în care ea fusese „ o fată rea si trebuia să fie pedepsită.” Ideea i-a surâs foarte mult bărbatului, care si-a luat rolul în serios, până când nu s-a mai putut opri. Spaima şi groza din ochii victimei îl excitau enorm, provocându-i o erecţie puternică. Acoperi trupul firav al femeii cu trupul său, mângâind-o uşor, ca într-o joacă. Femeia, actriţă înnăscută, a intrat imediat în joc, zâmbind şi mimând plăcerea. În scurt timp, mainile lui s-au înclestat în jurul gâtului subţire, suprimându-i aportul de aer. Femeia se zbătea sub strânsoarea mâinilor puternice, care păreau sudate în jurul gâtului ei ca nişte fiare. Puterile au început să-i scadă treptat, făcând-o incapabilă de a opune rezistenţă. Momentul final, în care sufletul femeii i-a părăsit trupul firav, s-a încheiat pentru bărbat cu o explozie orgasmică de nestăvilit. Istovit de munca depusă a rămas câteva clipe în pat pentru ca să-şi regleze respiraţia precipitată. Privi în gol, spre cea care-i fusese amantă pentru câteva clipe, cu admiraţie, ca şi cum îi mulţumea pentru plăcerea oferită. Se uita la ea cu respect, fără să manifeste repulsie sau dezgust pentru ceea ce făcuse. Când îşi reveni complet, se întinse după telefon, sună şi vorbi câteva clipe, calm, stăpân pe situaţie. Apoi se îmbrăcă, îşi aranjă părul în oglinda de la baie şi coborâ la parter unde se afla barul hotelului. Când ieşi din lift se opri să discute câteva clipe cu cineva, care părea să-l aştepte. Îi înmână cheia de la cameră şi se îndreptă către un separeu.
Băiatul de la bar îl reperă imediat şi-i trimise la masă un pahar de whiskey dublu, comanda obişnuită.
Începu să-l savureze imediat, făcând cu ochiul ştrengar la fata care i-l adusese şi care roşi dezarmată din cauza gestului. Nu era prima data când îl servea, dar de fiecare dată reuşea să o surprindă. Chiar şi de data asta când i-a băgat în buzunarul sorţuleţului un bacşiş un pic cam mare pentru buzunarul ei mic.
După un timp, la masa lui se alătură bărbatul din hol, care îi înmână cheile de la cameră, înainte de a se aşeza.
-S-a rezolvat Dle. Joseph! rosti acesta dintr-o răsuflare, ca şi cum ar fi fost în armată şi-i răspundea ordinelor comandantului.
Din intonaţie şi comportament, se putea observa că omul era un subaltern.
Acesta făcu din cap, în semn de aprobare şi întinse mâna pentru a chema fata care apăru lângă ei dintr-o suflare.
-Dă-i amicului meu să bea ce pofteşte, pune consumaţia în contul meu. Iar eu mai doresc încă unul, rosti arătând cu degetul la paharul golit.
Fata se conformă şi după ce preluă comanda se grăbi să o onoreze.
Îşi termină şi cealaltă băutură destul de repede, după care telefonă după maşină şi plecă însoţit de celălalt bărbat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Generare trafic

GenerareTrafic.ro - Trafic marit 100% si GRATUIT

coffee

OnePlusYou Quizzes and Widgets
Created by OnePlusYou

LinkWeb

 Director Web Romania - LinkWeb.ro - Adauga si site-ul tau

Ziarul toate blogurile

Ziarul

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

Zombie apocalypse survivor

64%

Created by OnePlusYou -

%d blogeri au apreciat asta: