Aparitia stilului dadaist

Avangarda este considerată o mişcare desfăşurată în domeniul artelor, care va nega zgomotos tradiţia, iar avangardistul trăieşte clipa într-o temporalitate tensionată, mereu deschisă spre altceva. Deoarece cadrul uzat al artei se cere împrospătat, literatura de avangardă se caracterizează prin fuga de convenţie, căutarea noului, ca stare de insubordonare, iar obsesia autenticităţii este semnul refuzului trecutului artistic.

Din punct de vedere istoric, apariţia şi dezvoltarea acestei mişcări sunt determinate de criza omului în lumea modernă desacralizată. Încă din 1925, Otrega y Gasset definea una dintre trăsăturile cele mai izbitoare ale artei noi sau moderne: dezumanizarea. „Denaturând şi adeseori eliminând din operele lor imaginea omului, fragmentându-i reprezentarea firească, dislocându-i sintaxa, cubiştii şi futuriştii s-au aflat, cu siguranţă, printre primii artişti care au conştientizat faptul că Omul devenise un concept învechit şi că retorica umanismului trebuia înlăturată. ” (Matei Călinescu)

În cadrul literaturii din secolul al XX-lea, avangarda (sinonimă cu modernismul extrem) înseamnă manifestarea câtorva curente: dadaismul, futurismul, constructivismul, integralismul, suprarealismul, expresionismul etc. În pictură se încearcă experienţe noi, vizând să se exprime spiritul epocii prin diversitate şi spontaneitate, deviza urmată, putand fi formula lui Maxy: „Omul trebuie să incerce (…) sensibilitatea nu poartă uniformă”.

Naşterea dadaismului

Încă din 1916, doi români, Tristan Tzara şi Marcel Iancu (pictor, arhitect şi eseist originar din România, stabilit ulterior în Israel; încă din anii liceului scoate împreună cu Tristan Tzara şi Ion Vinea revista „Simbol”,1912) se vor număra printre iniţiatorii mişcării dadaiste, care va lua naştere la Zurich, refugiul ales de mai mulţi intelectuali spre a nu participa la război. În „Cabaretul Votaire”, ei organizează o serie de expoziţii care aveau drept scop să şocheze gustului comun şi să stârnească reacţii violente.

Aceste manifestări aveau rolul de a discredita ideea de artă: poezia dadaistă era rezultatul înlănţuirii unor cuvinte alese la întâmplare (precum şi numele mişcării este ales tot la întâmplare de Tristan Tzara, în franceza dadacăluţ de lemn, iar sensul figurat este manie), muzica era alcătuită din colecţii de zgomote distonante, iar pictura se exterioriza tot prin negaţie, Francis Picabia venea în faţa publicului şi ştergea cu buretele un desen de pe o tablă neagră. însemnând

Reprezentanţii dadaismului:

-în literatură: Tristan Tzara, Richard

Hulsenbeck, Hugo Ball, ;

-în pictură: Marcel Iancu, Francis Picabia, Pablo Picasso, Marcel Duchamp;

-în arte plastice: Hans Arp

Sursa: Internet si o carte de lit. romana din liceu ( de la mine).

3 comentarii (+add yours?)

  1. sabo anca
    Aug 20, 2011 @ 22:40:43

    E un material ppt postat de mine pe didactic, realizat pt elevii mei. Il poti cerceta si vezi ce constati. Daca nu observi nimic, iti spun eu ce trebuia sa vezi.

    Răspunde

  2. sabo anca
    Aug 19, 2011 @ 21:37:16

    Puteai mentiona de unde ai citat, pardon, de unde ai copiat.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Generare trafic

GenerareTrafic.ro - Trafic marit 100% si GRATUIT

coffee

OnePlusYou Quizzes and Widgets
Created by OnePlusYou

LinkWeb

 Director Web Romania - LinkWeb.ro - Adauga si site-ul tau

Ziarul toate blogurile

Ziarul

RSS Flux necunoscut

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

Zombie apocalypse survivor

64%

Created by OnePlusYou -

%d blogeri au apreciat asta: